Hermanns Hof

A fost odata.....de mult, cu sute de ani in urma, pe meleagurile Cristianului un intelept batran. Casa acestuia isi avea refugiul in apropierea zidurilor inalte ale cetatii sasesti, alaturi de o padure deasa de stejar. Istoria spune ca in curtea lui se petreceau o multime de lucruri mai putin obisnuite. Putea alunga toate relele care se îngem?neaz? cu întunericul ?i frigul ajutand lumina s? r?zbeasc?.
Hermann era ceasornicar si isi facea munca cu multa dragoste. Era un om pozitiv, vesel si bland, inzestrat cu puteri vindecatoare. Toti cei care intrau in curtea lui ieseau mai veseli, plini de viata, curajosi si in scurt timp isi indeplineau visurile.
Avea peste 100 de ani cand s-a stins din viata. Satenii l-au gasit adapostit de trunchiul unui stejar, cu zambetul pe buze.
O perioada de aproximativ cinci ani nu a locuit nimeni in casa lui.
A fost ocupata de o familie de oameni modesti. La scurt timp acestia au reusit sa se dezvolte pozitiv pe toate planurile izvorand si in jurul lor multa stralucire sufleteasca.

Din vechea padure de stejar a mai ramas o ultima r?m??i??, cu unii copaci de peste 400 de ani. Aceasta este declarat? monument al naturii, fiind protejat? de lege si de aici provenind ?i simbolul care se afl? pe stema Cristianului.
Dupa cateva decenii iata curtea lui Hermann si-a deschis iar portile in iarna anului 2011, de aceasta data sub forma unui Restaurant ce poarta numele de Hermanns Hof, in traducere din germana „Curtea lui Hermann"