1. Cuplul perfect: credem in aceleasi lucruri (Ada si Ioan, casatoriti de 3 ani)

Cuplul perfect exista, noi il facem. Dar iti trebuie si putin noroc, intr-adevar. Noi ne-am nimerit sa credem aceleasi lucruri, in esenta. Avem valori similare. Una dintre ele este ca trebuie sa "ne dam" dupa celalalt, adica sa lasi de la tine atunci cand poti. Ca un cuplu nu functioneaza de la sine. Are nevoie sa il cresti. Noi doi suntem foarte diferiti, dar ne-am iubit foarte mult de la bun inceput si cred ca am fost suficient de flexibili cat sa ne mulam dupa celalalt si sa lasam de la noi. (Ioan, 30 de ani)

Si suficient de incercati, as completa. Eu am avut o casatorie anterioara, de 2 ani de zile. O incercare negandita, cu o dragoste din liceu. M-am grabit tare atunci, dar am invatat mult, cu ocazia asta. Altora poate le-ar fi provocat o depresie, dar eu dupa divort m-am reabilitat destul de repede, cu gandul pozitiv ca gata, acum nu mai fac aceleasi greseli. Am aflat ce inseamna un cuplu nepotrivit si acum pot avea cuplul perfect. M-am maturizat mult in acei doi ani si acum cred ca se vede asta in cuplu. Acum nu mai contez atat de mult eu, parerea mea, dorinta mea... nu ma mai grabesc cu ele, vreau sa spun. Nu le mai vreau indeplinite imediat. Imi doresc sa crestem ca si cuplu, este mai important decat altceva. (Ada, 28 de ani)

2. Cuplul perfect: nu conteaza cu cine te casatoresti, ci sa o scoti la capat (Elena si Alin, casatoriti de 1 an)

Cuplul perfect suntem noi. Fiindca ne iubim si fiindca suntem o pereche ce incearca sa devina... perfecti impreuna. In teorie, stiu cum se intretine un cuplu perfect. In practica, stie mai bine ea. Dupa ce am cerut-o de sotie, timp de doua saptamani stii ce a facut? Asta o sa ramana legenda de familie. M-a testat. Nu era sigura de mine, ca sunt suficient de hotarat. Si nici de ea nu era sigura, ca poate sa fie o sotie buna, si atunci si-a pus ea in cap ca timp de doua saptamani sa imi spuna la orice, numai "cum zici tu". Orice o intrebam, orice vroiam sa ma sfatuiesc cu ea, daca de exemplu vroiam sa iesim undeva sau sa cumparam verdeturi din piata, raspunsul ei era doar "cum zici tu". (Alin, 27 de ani)

A fost greu cu altceva, dar in alea doua saptamani m-am gandit foarte serios daca sa accept. Nu ma intrebasem pana atunci daca suntem cuplul perfect. Am dat fuga la sfatuitorul meu, la duhovnic, si i-am zis de indoielile mele. Mi-a zis ceva care suna nefiresc, dar pe mine m-a linisit cu adevarat. Ca nu conteaza atat de mult cu cine te casatoresti... ci conteaza sa o scoti la capat, cu oricine ai alege sa te casatoresti. Deci conteaza sa deveniti impreuna. Cuplul perfect poate fi oricare. Tot lui i-am zis atunci ca mie nu imi place sa ascult cam de nimeni si ca eu sunt mai dominatoare in cuplu, iar Alin ma iubeste atat de mult incat ma suporta...

Si atunci m-a sfatuit lucrul asta, sa incerc o vreme, cat pot, sa fac numai ca el. Mi-a zis ca atunci cand ii predai barbatului decizia si responsabilitatea, il pui in fata vocatiei sale de barbat. Mi-a placut tare mult ce am auzit. Asa ca doua saptamani mi-am muscat limba de cate ori imi venea sa iau initiativa sau sa completez sau sa raspund eu in locul lui, sa aleg eu restaurantul, sa dau eu o directie si tot asa. Am zis numai "Cum zici tu", ca sa vad daca pot si daca poate si el sa isi asume mai tare rolul de barbat. Si uite cat de bine ne-a prins! (Elena, 28 de ani)

3. Cuplul perfect: s-au chinuit pana au ajuns sa se urasca (Mihai si Antonela, 13 ani de casnicie)

Numele meu este Alexandra si o sa va povestesc eu despre parintii mei. Ei nu vor putea niciodata sa faca asta, pentru ca nu mai suporta nici macar sa se auda. Dupa 13 ani de casnicie, au divortat. Desi fiecare a crezut o vreme ca exista cuplul perfect. Tata stia din exemplul parintilor lui si din educatia primita ca barbatul este capul femeii, asa ca astepta ca si mama, la un moment dat, sa inteleaga asta. Mama, pe de alta parte, sustinea sus si tare ca un cap de familie trebuie sa aduca in casa bani, sa repare acoperisul si sa isi faca familia fericita, nu sa aiba ocupatii "de doi bani", cum are tata. Tata este pictor. Si petrece mult timp in natura, mult timp in contemplare, ii place sa primeasca musafiri si sa isi intalneasca prietenii, boemi ca si el.

Mama este de parere ca, intr-un cuplu perfect, femeia este rasfatata si se simte iubita, ceea ce ea nu a simtit niciodata din partea autoritarului ei sot, decat poate in primele luni de intalniri. Deci, pe scurt, asta este uimitor la cuplul celor doi parinti ai mei. Fiecare crede (sau credea, pana la divort) ca exista cuplul perfect, si in virtutea acestui ideal, se chinuiau unul pe altul pana au ajuns sa se urasca. Le-au trebuit 13 ani in comun, ca sa accepte ideea ca nu exista cuplul ideal, in ceea ce ii priveste pe ei doi. (Alexandra, 25 de ani, nu face deocamdata parte dintr-un cuplu)

4. Cuplul perfect: un cuplu functional, in care faci pasi mici (Cristian si Andreea, 1 an de relatie)

Eu nu stiu ce sa zic. Nu cred in cuplul perfect, in retete, in predestinari... Eu cred in cuplul nostru, adica daca nu as fi crezut, nu mai eram impreuna. Cred ca daca esti cu o persoana, nu te gandesti la un sfarsit sau la un plan B, asa cum faceam in liceu ("hai ca ies cu Gigel si daca nu imi place de el, saptamana viitoare ies cu Ionel, ca intre timp vrajesc si cu el"). Poate fiindca incepi sa investesti mai mult, mai sincer decat atunci cand erai mai mic, mai fraged. Cred ca perfecta este numai iubirea si daca inveti in timp sa iubesti, si cuplul poate deveni perfect, daca este insufletit de iubire. Deci, ca sa iti raspund la intrebare, cuplul perfect trebuie inventat, nu exista de la sine! (Andreea, 21 de ani, studenta la Agronomie)

Eu nu cred in cuplul perfect, "perfectiune" mi se pare un cuvant mare. De unde sa stiu daca va merge cu Andreea, scrie undeva ca ne luam si avem 5 copii? Nu, dar am stat de vorba si am aflat ca isi doreste 5 copii la un moment dat, eu personal imi doresc numai vreo doi, dar poate cadem la un compromis cand va fi cazul. Asta mi se pare un cuplu functional, in care mergi cu pasi mici. Vezi daca accepti visele si ideile celuilalt, daca nu te sperii de ele, daca si el este dispus sa mai renunte, daca are simtul umorului... Este esential simtul umorului, cred ca asta ar fi singurul element indispensabil unui "cuplu perfect". In rest, nu ai retete, cum spunea si Andreea. Ce sa fac acum, sa ma uit in horoscop daca suntem extra-compatibili? Sa fim seriosi! (Cristian, 23 de ani, student la Jurnalism)

5. Cuplul perfect: noi avem un cuplu si ii suntem fideli (Rares si Iulia, 2 ani de relatie)

Nu. Nu exista cuplul perfect. Eu am vazut si in familie si la ai mei si la prieteni acelasi lucru: au momente "moarte". Cand ii cauti, ar face orice altceva decat sa fie unul langa altul. Nu spun ca nu se mai iubesc. Dar prefera sa faca lucruri separat si sa ia pauze unul de la altul. Unul merge la ai lui, altul se intalneste cu prietenii... Mai sunt si certuri, si impacari, si zile cand spui "gata, ca nu merge". Dar pana la urma ce este cuplul perfect? Noi avem un cuplu si ii suntem fideli si suntem fericiti in cuplu - zic eu!, chiar daca trecem prin toate astea. Sa vedem acum ce zice si Iulia. (Rares, 24 de ani)

Exista cuplul perfect uneori. (Rade) Noi suntem pefecti uneori. Rares este perfect uneori. Eu sunt mereu! (Rade) Sunt de acord cu ce spune el. Nu cred ca ar trebui sa transam asa lucrurile: alb sau negru. Exista cuplul nostru si noi il facem perfect, vedem noi cum; in timp, cunoscandu-ne tot mai bine unul pe altul. Iar momentele astea de care vorbeste Rares, cred ca sunt necesare, momentele astea de respiro. Tot la consolidarea cuplului ajuta. (Iulia, 25 de ani)

6. Cuplul perfect: eu nu sunt pregatita sa ii pun punct (Andreea si Tudor, 3 ani de relatie)

Ma amuza intrebarea ta, pentru ca chiar acum doua zile l-am auzit pe Tudor spunand ca noi suntem cuplul perfect. Dar hai sa-ti spun ce fel de cuplu suntem. Avem relatia asta de trei ani deja. In primul an ieseam impreuna, megeam la mare impreuna, venea si dormea la mine. Dupa aceea a plecat el la master in Anglia. Si de atunci o tinem numai in vacante programate, de cateva zile sau cel mult o saptamana. Dar sunt rare, de Paste, de Craciun si in vara cand mai vine el in tara. In rest, Skype. Acum, celalalt aspect. Calitatea relatiei. Pana acum a fost vorba de cantitate.

Tudor nu m-a prezentat niciodata ca fiind prietena lui. De cand il stiu, spune ca nu este pregatit pentru o relatie serioasa si, foarte sincer, ca acum este la acea varsta la care se concentreaza pe partea profesionala. Lucreaza ca si mine in advertising si intr-adevar se agita mult pe partea asta. Il cred... dar nu il inteleg. Pe de o parte imi spui ca sunt perfecta, sunt cea mai dulce fata de pe pamant, ca n-o sa mai intalnesti pe nimeni ca mine, ca ma iubesti, ca avem cuplul perfect. Pe de alta parte, nu ma iei de mana in public, nu iti asumi responsabilitati, nu iti este dor de mine mai des de o data la doua saptamani si te multumesti sa ma intrebi "ce am", fara sa primesti un raspuns.

Nu inteleg cum un barbat tanar, la 26 de ani, se poate simti satisfacut numai cu munca si aventuri ocazionale. Cum, cand intalnesti un om cu care ai un asemenea nivel de comunicare cum avem noi doi, nu simti nevoia sa ai o relatie cu el? Sa aprofundezi comunicarea? Eu sunt docila, eu sunt "femeia care asteapta". Stiu ca daca eu spun "nu mai pot", el o sa imi zica "nu vreau sa suferi din cauza mea, nu este corect, eu nu pot da mai mult, asa ca daca tie nu iti este suficient si iti cauzeaza suferinta, ii punem punct". Eu nu sunt pregatita sa ii pun punct. Asa ca deocamdata stau si sufar in tacere si sunt un "copil bun", asteptand ca el sa ma observe si sa aprecieze. Ce femeie ii mai pune atat de putina presiune? Ce femeie este aici pentru el oricand o cauta si nu deschide gura sa ceara mai mult? Ce fata ii ofera o relatie mai afectuoasa si mai putin complicata decat mine? Doar mi-a spus saptamana trecuta ca el crede ca ce avem noi este cuplul perfect... (Andreea, 26 de ani)

7. Cuplul perfect sau momente perfecte intr-un cuplu? (Ioana si Matei, casatoriti de 7 ani)

Cuplul perfect? Da, il intalnesti pe marginea drumurilor, in Mall-uri si in benzinarii, in reviste... Pentru ca in viata reala, ai momente perfecte intr-un cuplu, nu ai un cuplu perfect. Stii care credem noi ca este cuplul perfect? Circula o povestioara, care se spune ca este adevarata. Un batran se prezinta la urgenta cu o rana la mana, care trebuie ingrijita si cusuta. Asistenta care se ocupa de el il vede febril si grabit, ba chiar el o roaga sa il pansze mai repede, ca sa poata pleca. Intrigata, femeia vrea sa afle unde se grabeste. Si el spune ca la sotia lui.

In fiecare zi, la ora pranzului, el o viziteaza pe sotia lui, care se afla intr-un azil, pentru ca sufera de Alzheimer. Ea nu isi mai aminteste de el, dar ii face bine sa il intalneasca in fiecare zi, la aceeasi ora. Astazi, el risca sa intarzie. Uimita, asistenta il intreaba ce rost mai are sa faca asta, de vreme ce ea nu isi aduce aminte de el si nu stie ca este sotul ei. La care batranelul ii raspunde, in mod natural si hotarat: "Ea nu isi mai aduce aminte, dar eu imi aduc aminte de ea si stiu ca este sotia mea!" Uite, acesta este cuplul perfect... (Ioana, 30 de ani si Matei, 33 de ani)

8. Cuplul perfect: noi ne rugam la Dumnezeu sa facem casa buna (Dobrita si Ion, casatoriti de 55 de ani)

Mamaie, da, cuplul perfect exista, cu ajutorul lui Dumnezeu. Noi nu ne mai intrebam pe vremea noastra daca este perfect cuplul, noi ne luam si ne rugam la Dumnezeu sa fie om bun, muncitor, cuminte si sa facem casa buna. Cu bunica-tu, cu omul asta al meu, am crescut patru fete, am crescut nepoti... Doamne, Doamne. 55 de ani facem la anul. Cu el acuma imi mai duc zilele, el ma ajuta ca eu abia mai ma misc. Si el saracu, tot in baston merge, si pleaca dimineata vine seara, ca merge la stupi in afara Bucurestiului. De cand se stie a avut stupi - cand stateam in provincie, cresteam la curte si porci, si pasari, si stupi, si porumbei, si flori... Avea porumbei calatori si asta era pasiunea lui, dupa albine.

Cand ne-am mutat in Bucuresti, dupa copii, am vandut tot si ne-am luat apartamentul asta. Dar el s-a imbolnavit de tristete si in cateva luni numai zacea la pat. A trebuit sa cumparam din nou cativa stupi, pe un teren in afara Bucurestiului, si acuma, asa cum il mai tin batranetile, merge cu doua masini, ca are de schimbat, dimineata acolo si vine seara pe la 9. Numai cu grija lui stau... si cand vine el acasa, sunt mai linistita. (Dobrita, 75 de ani)

- Care el? (intervine si "omul ei", cu un zambet sugubat in privire si in coltul gurii)

- Cum care el? Tu...

- Ia uite la tine! (comenteaza bunicul, deja razand) Cand eram tanar, imi ziceai "puisor", imi ziceai "dragutule". Acuma... "el". (Ion, 79 de ani)

9. "Cuplul perfect" sau cuplul "perfect pentru azi"? (Maria si Victor, casatoriti de 3 ani)

Cuplul perfect trebuie inventat, bineinteles. Si noi ne reinventam in fiecare zi. Eu ma schimb de la o zi la alta, nu sunt la fel cu mine insumi in nicio zi, si bineinteles ca si relatia se schimba, odata cu mine. Si partenerul la fel. Fiecare aduce ceva nou in relatie in fiecare zi. Nu e usor neaparat, ca trebuie sa te adaptezi in fiecare zi la celalalt. Eu de cand m-am insurat am devenit mult mai spontan, mai tolerant, mai deschis la ce vine. Mai ales de cand s-a nascut Mara (copilasul de 1 an al Mariei si al lui Victor). Planurile ni se pot da peste cap, una-doua. Sau starea de spirit de schimba sau obosesti...

De cand suntem parinti, observ ca tragem de noi, si eu si Maria, ne depasim limitele. Si adeseori ne trezim abia cand chiar nu mai putem. Atunci "nu mai pot" este chiar "nu mai pot", chiar daca pare sa vina deodata si nu l-ai anticipat. Atunci devii cuplul perfect, cand poti sa mergi cu toate astea mai departe, largindu-ti inima si schimbandu-te neincetat. "Cuplul perfect pentru azi" este suficient; este mai bine decat "cuplul perfect". (Victor, 35 de ani)

Si cand aveti un copil deja nu mai sunteti un cuplu, sunteti mult mai mult, o comuniune. Voi doi deveniti unul singur aproape, pentru ca grija si afectiunea pentru copil sunt parca mai puternice decat voi si va ghideaza, chiar cand v-ati impotrivi unul altuia. Cel putin asa simt eu, poate pentru altii este altfel. Eu simt ca avem cuplul perfect. Perfect de la o zi la alta, cum zice si Victor. Si mai cred ca si altii pot. Cred ca un cuplu nu se rupe asa de usor. De oameni nu te indepartezi fiindca nu ii mai iubesti, de oameni te indepartezi pentru ca ti se schimba visele. De aceea, oamenii care se iubesc nu au nevoie sa viseze unul la altul, ca sa ramana aproape. Nu asta presupune un cuplu perfect. Ci ei au nevoie sa aiba, la temelie, aceleasi vise. Si sa lucreze la ele, fara intrerupere si cu trezvie. (Maria, 30 de ani)

10. Cuplul perfect: doar dragostea altuia ne poate scapa uneori (Sasha si Paula, casatoriti de 5 ani)

Da, cuplul perfect exista: este cel in care niciunul din parteneri nu renunta la celalalt. Eu una cand imi cautam, sau imi asteptam sufletul pereche, aveam in minte un film care m-a impresionat puternic. Este vorba de What dreams may come, in care joaca Robin William. Unde ea, dupa moartea copilului, are o cadere nervoasa puternica si se interneaza. El o viziteaza de mai multe ori si se vede in film cat de mult o iubeste. Dar pentru ea, dragostea lor nu este suficient de puternica sa o readuca intre oameni si ea alege sa innebuneasca. Ajunge intr-un fel de infern, cel al uitarii si al spaimelor. El insa nu renunta la ea si o urmeaza, hotarat sa o convinga sa se intoarca langa el. Desi i se spune ca daca ramane mai mult de cateva minute, il va cuprinde si pe el uitarea si spaima si va incepe sa innebuneasca, urmand sa ramana captiv acolo, el merge totusi dupa ea.

Scena intalnirii dintre ei, din infern, unde ea este macinata de frici imaginare si nu il recunoaste, este foarte emotionanta. El aproape ca innebuneste, intr-adevar. Dar filmul are happy-end... dragostea lui a invins si a reaprins dragostea ei. Filmul nu este siropos deloc, iar metaforele sunt foarte aproape de realitate. In forul nostru interior cam asa se intampla. Suntem cuprinsi in hatisul egocentrismului, al dramei personale si numai dragostea altuia ne poate scapa uneori. Atunci, acela este cuplul perfect. Asta sper sa avem si noi parte in cuplul nostru, noi asta ne dorim. (Paula, 29 de ani si Sasha, 35 de ani)

Voi ce credeti? Cuplul perfect exista sau trebuie inventat?